Предыдущая публикация
Видео
Похожие видео
Рекомендации для вас
02:40
Valentina Cojocaru - Văzui tinereţea mea
189 просмотров
17 июн 2017Valentina Cojocaru, cântăreaţă de muzică populară (20. II. 1947, Ciuciulea, jud. Balţi). Absolventă a Şcolii pedagogice din Călăraşi (1960-1964), unde a studiat domra cu Nicolae Spivac. Studiază la Institutul de Arte „G. Musicescu" din Chişinău (1975-1980) cu Ion Popescu şi Valentina Boldurat (dirijat cor). Solistă оn orchestra de amatori „Ciobănaş" din Călăraşi (1962-1965), оn diferite formaţii de estradă (1965-1967), оn orchestrele de muzică populară „Mugurel" 11968-1974) şi „Lăutarii" (1990-1992) ale Filarmonicii din Chişinău; solistă оn Orchestra de muzică populară „Folclor" a Radioteleviziunii din Chişinău (1974-1990). Artistă emerită (1978); Artistă a poporului din Republica Moldova (1989); Meritul civic (1993). Turnee artistice internaţionale. A inregistrat la Radio Chişinău cintece populare (Băsmăluţa, Satule, grădină-n floare, Văzui tineretea mea, Are mama doi feciori, Mвnă, Gheorghe, boii bine etc.); a interpretat lucrări de T. Chiriac, C. Rusnac, V. Zagorschi, Gh. Mustea, A. Golomoz, V. Crăciun, I. Dascăl, V. Doni, P. Neamţu, C. Baranovschi, Gh. Banariuc ş. a.
Discografie : Tot am zis noroc, noroc, Eu te-am iubit, Şi doar iubirea, Sunt nevastă, am copii, Romanţă, Mă grăiesc veci-nele, Ţara mea, frumoasă ţară, Frunzuliţă şi-o lalea, Cintă puiul cucului, La marginea satului, Tropăiţi, flăcăi, pe loc (S 30 28933 000; 1988); Văzui tineretea mea, Bădiţă de foe şi dor, De nu cвnţi această glie, Blestemat să fii, război, Eu trăiesc pe acest pămвnt, Hora moldovenilor, Suntem două surioare, De s-ar face un drum de ţară, Trandafir de lingă sat, La fereastra din ogradă, Ţara mea, Mi-a tot zis mama şi tata (S30 25679 009); Vezi, Ionele, cum eşti tu, Ma jucat badea la horă, Cine vine de la deal, Mult mi-i dragăprimăvara, Are mama doi feciori, Eu la nuntă am venit, La făntina cea din vale (S 30 21549 006): Spunemi, bade (M 30 36173-6); Tropăiţi, flăcăi, pe loc (S 30 29521 001); Cвntec de dragoste, Măi bădiţă, puiule, Spunemi, bade, Foaie verde lin pelin (S 30 04665 001).
Filmografie: Căntecul drag, „Telefflm-Chişinău" (1978),' FC-35; Cintă Valentino Cojocaru, „Telefilm-Chişinău" (1981), FCN -40; Duete vocale, „Telefilm-Chişinău" (1982), FC-48.
Bibliografie: Belicov, S., Valentina Cojocaru, оn: „Cultura", Chişinău, 27. IX. 1969; Poclitar, V., Destăinuiri, оn: „Zorile Bucovinei", 4. XI. 1972, Cernăuţi; Constantly D., Semn al dragostei frumoase., оn: „Tinerimea Moidovei", 2. X. 1974, Chişinău; Bacalu, A., Cвntec izvorăt din suflet, оn: „Moldova socialistă", 15. IX. 1979; Chişinău; „Ce am de spus prin cвntec spun", оn: „Literatura şi arta", 1. V. 1980, Chişinău; Dragomir, C, Folclor, Chişinău, 1981; Blajin, M., Valentina Cojocaru, оn: „Viaţa satuоui", 31. X. 1981, Chişinău; Mihailiuc, I., Cintec cu miros de busuioc, оn: „Femeia Moidovei", nr. 9, 1984, Chişinău; Mardare, A., Precum murmurul pădurii, оn: „Moldova socialistă", 1. I. 1984. Chişinău; Permanenţă şi neastimpăr, оn: „Literatura şi arta", 2. II. 1984, Chişinău; Trifan, M., Optimismul, izvor al tinereţii, оn: „Literatura şi arta", 21. XL 1985, Chişinău; Literatura şi arta Moidovei. Enciclopedie, vol. I, Chişinău, 1985; Vătavu, M.. „Cintecul, pentru mine, nu e altceva decit un mod de a mă destăinui cuiva", оn: „Moldova", nr. 1, Chişinău, 1986; Chiriac, T., Confesiuni despre artistapoporului din R. S. S. M. Valentina Cojocaru, оn: „Literatura şi arta", 9. III. 1989, Chişinău; „Tot am zis noroc, noroc", оn: „Literatura şi arta", 23. XI. 1989, Chişinău; Dicţionar encidopedic moldovenesc, Chişinău, 1989; Caciuc, A., „Mi-aş mat dori оncă o «Mioriţă»", оn: „Viaţa satului", 24. VII. 1991, Chişinău; V. Cojocaru:„Tot am zis noroc, noroc", оn: „Curierul de seară", 9. III. 1992, Chişinău; Afanasiu, S., Are mama doi feciori, оn: „Oastea Moidovei", 27. X. Chişinău; luncu, R., Seara omagială Valentina Cojocaru, оn: „Mesagerul", 3. II. Chişinău.Serafim Buzilă , Interpreţi DIN MOLDOVA Lexicon enciclopedic (1460-1960) Chişinău 1996.
Distinctii: Artista emerita (1978); Artista a poporului di...
Свернуть
