Intră în grup :
http://www.inmoldova.net
https://www.facebook.com/inmoldova
http://vk.com/inmoldova
Absolventii gimnaziului-internat din Straseni s-au imprastiat deja prin lume. Unii sunt la rude, iar cei care nu au pe nimeni, au fost plasati in diferite institutii. Doua fete au ajuns deja la Chisinau, aici o asociatie creata de baptisti le-a oferit acoperis deasupra capului. Adolescentele vor sta acolo cat timp vor invata, dar au de gand sa si munceasca pentru a-si castiga bucata de paine. Va invitam sa vedeti povestea lor, iar PRO TV va reveni in curand si cu istoriile altor absolventi.
Mariana si Tatiana s-au pornit la drum avand fiecare cate doua pungi mici. E tot ce au la suflet - intregul lor destin, strans din internat si purtat cu ele spre noul adapost.
Pierdute parca, intr-un oras pe care-l vad pentru prima data, fetele se chinuiau sa zambeasca in timp ce li se prezenta locuinta.
Si-au golit apoi pungile in dulapurile prea mari pentru cele cateva tricouri pe care le au. Si au incercat sa para optimiste.
Tatiana PETRENCO, ABSOLVENTA: “Aici este mai bine, facem baie de cate ori vrem, la internat nu era asa. In plus aici putem sa iesim, acolo ne permiteau numai pana la magazin, era plictisitor.”
Desi motive nu prea au. Tatiana nu are pe nimeni pe lumea asta care sa-i fie aproape. Pe nimeni si... nimic.
Tatiana PETRENCO, ABSOLVENTA: “Ai vreun leu cu tine? Nu. Poate imi vor da in curand cei 5 mii de lei pe care trebuie sa ni-i dea de la internat, intrucat suntem orfani. Si daca o sa vrei o inghetata ce faci? Poate o sa cer de aici de la centru, desi... mi-e rusine.”
Colega sa, Mariana, pare putin mai pregatita. Ea a adunat leu cu leu pentru ca in ziua cand iese din internat sa aiba o economie.
Mariana CRACIUN, ABSOLVENTA: “Am 350 de lei. Cum i-ai adunat? Am lucrat la bucatarie la internat, spalam vesela, mesele, iar bucataresele de acolo imi dadeau cand 10 lei, cand si cum le lasa sufletul.”
Apropiati care sa le ajute nu au niciuna din ele, ambele au fost in grija statului cand se tin minte. Mariana a ramas orfana dupa ce mama ei a murit, iar tatal a renuntat la ea. Tatiana a fost luata de primarie din familia in care domnea alcoolul si violenta.
Tatiana PETRENCO, ABSOLVENTA: “Mama a fost o singura data in vizita la mine. Apoi eu i-am scris multe scrisori, iar ea a raspuns numai la una. Si nu mai stiu nimic de ea.”
Mai departe fetele vor merge la scoli profesionale. Mariana va deveni cofetar, iar Tatiana – brutar. Si pentru ca in acest camin nu vor putea sta o vesnicie, ele se gandesc de pe acum cum sa-si asigure viitorul.
Mariana CRACIUN, ABSOLVENTA: “O sa trebuiasca sa-mi fac bani. O sa-mi caut de lucru. Ce ai putea sa faci? Sa fiu chelner sau sa fac torturi sau orice.”
Deocamdata aici, sunt asigurate cu hrana si nu sunt in drum. Centrul este creat dupa modelul familiei. Doi tineri casatoriti, care locuiesc acolo impreuna cu copii lor sunt tutorii acestor fete.
Natalia CHILIAN, REPREZ. ASOCIATIE: “Misiunea mea este sa le invat sa devina gospodine, sa faca mancare, curat.”
Centrul este construit de o asociatie creata reprezentantii bisericii baptiste.
Oleg REUTCHI, PRESEDINTELE ASOCIATEI: “Pe noi Sfanta Scriptura e invata sa ajutam copiii lipsiti de sprijin si asta facem.”
Sorina OBREJA, REPORTER PRO TV: “Pana acum singura casa si familie a acestor fete a fost scoala-internat. De acum incolo au o alta casa. Aici ele vor putea sta pana se vor pune cat de cat pe picioare, astfel incat, poate, vreodata vor avea casa lor si familia lor... Adevarata lor familie...”