Pentru a-și găsi un loc al ei pe acest pământ, protagonista a fost obligată să urmeze tendințele acestei lumi, alergând și muncind din greu de dragul faimei și statutului social. Viața ei era deosebit de goală și dureroasă. După ce a crezut în Dumnezeu Atotputernic, a găsit în cuvintele Lui semnificația vieții umane și, plină de bucurie, L-a urmat pe Dumnezeu și și-a îndeplinit îndatoririle. Cu toate acestea, deoarece inima i se afla sub controlul faimei și statutului, în îndeplinirea îndatoririlor sale ea acționa adesea conform propriilor idei și era capricioasă și despotică. Din acest motiv, ea a fost emondată și tratată de frați și surori. La început, ea a s-a opus și nu a acceptat. Prin judecata și mustrarea cuvintelor lui Dumnezeu, ea a ajuns să cunoască adevărul corupției ei. Totuși, pentru că nu înțelegea intenția lui Dumnezeu, ea L-a înțeles greșit pe Dumnezeu și a crezut că El nu o va mântui. Atunci, cuvântul lui Dumnezeu a luminat-o puțin câte puțin, a călăuzit-o și a făcut-o să înțeleagă intenția aprinsă a lui Dumnezeu de a mântui omul și a experimentat dragostea adevărată a lui Dumnezeu față de omenire…