Предыдущая публикация
Da oameni buni,scriu poezii
Scriu poezii și asta-mi place.
Scriu despre a noastre bucurii
Scriu despre a noastre,suflete sărace.
Scriu simplu,poate nu cum trebuiește
Și poate nu scriu,cum ar scri un scriitor.
Eu scriu așa,cum inima-mi vorbește
Eu scriu cu suflet dragii mei,eu scriu cu dor.
Eu nu scriu despre false ideale
Și lumea nu vreu s-o vopsesc în roz.
Eu scriu,despre a noastre inimi goale
Eu descriu viața,ca un virtuoz.
Eu descriu viața,fix așa cum este
Urâtă,grea sau mincinoasă.
Eu nu vreau s-o prefac într-o poveste
Care e veșnic luminoasă și frumoasă.
Eu scriu despre a noastră fățărie
Scriu că avem prea multă răutate.
În loc să credem toți în omenie
În fapte bune și în bunătate.
Eu descriu viața noastră-n poezie
Cum oamenii se nasc,iubesc,trăiesc.
Așa că,poezia mea e vie
Iată de ce-n ea mulți,se regăsesc.
Iată de ce,citind-o mulți ve-ți plânge
Căci poezia mea,e despre noi.
Iată de ce,ea suflete atinge
Când scriu de mamele,ce n-o să vină înapoi.
Scriu poezii,căci ele-mi dău putere
Îmi dau putere,pur și simplu să trăiesc.
Să aduc cu ele,cuiva dor și mângîiere
Și pur și simplu,cu mămica să vorbesc...
Autor Eugen Brînțov
Следующая публикация
Комментарии 19
DESPRE VIAȚA NOASTRĂ
BUNE RELE ÎNTR-UN CHEM
NI LE ADUNĂ...
SUFLETUL SE ZBATE
CU NEPUTINȚA CE NE APASĂ..
ȘTIM CE-I BINE ȘI CE-I RAU
STIMA ȘI RUȘINEA
IMPLANTATĂ E ÎN CREIER
DE CÎND NE ȚINEM MINTE..
ȘI ȘTIȚI CHIAR UNEORI
ÎȚI M-AI DOREȘTI
PUȚIN SĂ M-AI VEZI
ALTMINTERI...
ÎN GÎNDURI DREPTURI
NOI AVEM ,DE-A CREDE
ÎN MIRACOLE..SFINTE..
CA UN COPIL CE NU-ȘI
ÎNCHIPUIE O ZI FĂRĂ
DE MAMA..
DIN POVEȘTI DE ASTEA MICI
PUTEREA ȘI RĂBDAREA
SE ACUMULEAZĂ ELE CRESC ÎN MUNTE PREFĂCÎNDUSE..
AR FI SIMPLU ȘI FRUMOS
SĂ NU NE SCOATEM
LA IVEALĂ ..
DE DURETE ȘI NEVOI
E PLINĂ O LUME..TOATĂ.
ÎNCURAJARE TUTUROR
DUMNEZEU LE VEDE,CUNOAȘTE PE TOATE..