Предыдущая публикация
Toamnă...
Târziul anului și târziul meu,
Timp de reculegeri și păreri de rău,
Mai des cu ceață și cu ploaie rece,
Rareori cu-o rază de soare ce-l petrece.
Nu-i prima ea la mine, și nici ultima, cred,
Multe au fost și-n șirul amintirilor se pierd,
Numai sufletul nu-i trecător, acelaș este,
Și tihnă-n viața-aceasta nu-și găsește.
Frunze căzute, ani trecuți de-a-valma
La repezeală, ca pe obraz o palmă,
E timpul când cu fața spre trecut te-ntorci,
Căci se spune, că se numără bobocii -
Toamna...
(Mihai Guz 12.09.2024)
Следующая публикация
Комментарии 3