Предыдущая публикация
Răni de război ...
Buneii ne spun ,
Printre lacrimi,
Că dor.
Pădurea , cu marce,
Crescut-a din nou,
Dar urme mai poartă
Pe tulpini
Și-n ecou.
Câmpu -și revine
De brazda de tanc,
Dar mine răsună .
N-au bufnit
În atac.
Mame mai poartă
,,Povestca,, la săn
Și dorul de fiul
Ce-i mort
Ca păgân .
Văduve plâng
Pe bărbații căzuți.
Ei zac în străini
Ca,, necunoscuți,,.
Copiii mai poartă
În minte dureri.
Suferă azi
De măcelul
De ieri.
Pe cruci mai sunt nume
De cei ce-au luptat.
Războiul nu trece...
Rămâne
Gravat.
Rămâne în inimi,
Mereu pomenit...
Războiul e moarte
Și nu-i
De dorit!!!
Silvia Cipovenco ©
3.03. 2022
Присоединяйтесь к ОК, чтобы подписаться на группу и комментировать публикации.
Нет комментариев